Guta este o formă de artrită inflamatorie produsă de depunerea de cristale de urat (acid uric) în articulații. Când acidul uric din sânge rămâne prea mult timp la valori crescute, acesta poate forma cristale care se „așază” în articulații și declanșează episoade de durere bruscă, umflare, roșeață și căldură locală.
De multe ori, prima articulație afectată este degetul mare de la picior (criza clasică), dar guta poate apărea și la gleznă, genunchi, cot, pumn sau degete.
Simptome tipice ale unei crize de gută
Într-un atac acut, simptomele apar rapid (în ore) și pot dura câteva zile, uneori până la 3–10 zile. Durerea e intensă, iar atingerea zonei poate fi greu de suportat. Între crize, unele persoane se simt complet bine, însă fără control pe termen lung, atacurile pot deveni mai dese.
Cu ce se tratează guta
Ținta este reducerea inflamației și a durerii. În practică, se folosesc frecvent:
- antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) (când sunt permise medical),
- colchicină,
- uneori corticosteroizi, în funcție de caz și de contraindicații.
Tratamentul pe termen lung (prevenirea recurențelor)
Când crizele se repetă sau există complicații, medicul poate recomanda terapie de scădere a acidului uric (urate-lowering therapy – ULT), cel mai cunoscut exemplu fiind allopurinol sau febuxostat. Scopul este prevenirea formării de cristale noi și reducerea atacurilor viitoare.
Sfaturi de prevenție: ce reduce riscul de crize
- Hidratare constantă (mai ales dacă transpiri mult sau ai dietă bogată în proteine).
- Greutate sănătoasă: scăderea în greutate, când e necesară, poate reduce riscul de atacuri; evită însă curele drastice (pot declanșa episoade).
- Alcool cu măsură, în special berea, care este des asociată cu creșteri ale acidului uric.
- Somn și stres: perioadele de stres și oboseală pot agrava inflamația percepută și recuperarea.
Limitează (alimente bogate în purine / factori de risc)
- organe (ficat, rinichi),
- carne roșie în exces,
- anumite fructe de mare/pește (ex. anșoa, sardine, crustacee – în cantități mari),
- băuturi îndulcite cu fructoză și excesele de zahăr.
Alege mai des (sprijin pentru un „meniu anti-criză”)
- lactate cu conținut redus de grăsime (asociate frecvent cu risc mai mic de gută),
- legume, cereale integrale, leguminoase (în porții rezonabile),
- fructe și surse de vitamina C,
- apă ca băutură principală.
Dacă ai crize repetate sau simptome neobișnuite (febră, durere severă persistentă, articulație foarte roșie și fierbinte), consultul medical e esențial: guta se tratează eficient, dar planul corect depinde de analize, comorbidități și medicația deja folosită.
